Am avut o zi de vineri grea, cu anestezie, puncţie medulară, operaţie
de punere a cateterului şi mi sa pus şi o sondă pentru urină pe care să o
ţin 24 de ore. După o zi grea, a urmat şi o noapte grea cu durere şi
temperatură... De altfel şi dimineaţa de azi a fost tot grea, dar eu
sunt băiat puternic şi nici măcar nu vreau să stau în pat. Pentru că, să vă
spun prieteni dragi, aici cu sonda de urină şi pachetul ei de colectare
cu tot le agăţi de stâlpul de perfuzie, mai iei şi aparatura de
perfuzie cu doua fire care pune antibiotic şi electroliti în mine şi
mergi dragă la sala de joacă! Nu stai în pat să leneveşti!
Dar trebuie să vă mai spun şi că mi-am făcut prieteni noi aici. Nici nu mă gândeam eu că oraşul acesta e plin de oameni prietenoşi. Am cunoscut mai mulţi români (aici în spital cică ar fi vreo 80), o fată Alina care i-a explicat mamei cum e cu anestezia, apoi la sala de trezire (din anestezie) am cunoscut-o pe Rodica, cică a văzut ea că sunt român şi m-a luat în grijă ei până îmi revin din anestezie (drăguţ gest, nu?), apoi tati s-a întâlnit în kaufland cu Narcisa si Mihai, români care ne-au ajutat cu tradusul.
Încă din prima zi de cum am ajuns in Frankfurt cu biletele de avion oferite de Paul si Gina, ne-am întâlnit cu doua prietene, Alina şi Marlene Schanz care m-au ajutat să ajung aici in la clinică.
Alistar Ioana ne-a trimis şi ea nişte prieteni, oameni cu suflet, de aici din Aachen. Bianca Budai şi familia Evnar şi Karl-Uwe Petersen au venit în vizită la noi în după amiaza aceasta şi s-au oferit să ne ajute pe perioada şederii noastre aici. Vă mulţumesc tuturor pentru că toţi contribuiţi în orice fel la însănătoşirea mea!
Dumnezeu are grijă de mine, de voi si de toti cei dragi voua!
Dar trebuie să vă mai spun şi că mi-am făcut prieteni noi aici. Nici nu mă gândeam eu că oraşul acesta e plin de oameni prietenoşi. Am cunoscut mai mulţi români (aici în spital cică ar fi vreo 80), o fată Alina care i-a explicat mamei cum e cu anestezia, apoi la sala de trezire (din anestezie) am cunoscut-o pe Rodica, cică a văzut ea că sunt român şi m-a luat în grijă ei până îmi revin din anestezie (drăguţ gest, nu?), apoi tati s-a întâlnit în kaufland cu Narcisa si Mihai, români care ne-au ajutat cu tradusul.
Încă din prima zi de cum am ajuns in Frankfurt cu biletele de avion oferite de Paul si Gina, ne-am întâlnit cu doua prietene, Alina şi Marlene Schanz care m-au ajutat să ajung aici in la clinică.
Alistar Ioana ne-a trimis şi ea nişte prieteni, oameni cu suflet, de aici din Aachen. Bianca Budai şi familia Evnar şi Karl-Uwe Petersen au venit în vizită la noi în după amiaza aceasta şi s-au oferit să ne ajute pe perioada şederii noastre aici. Vă mulţumesc tuturor pentru că toţi contribuiţi în orice fel la însănătoşirea mea!
Dumnezeu are grijă de mine, de voi si de toti cei dragi voua!
Va iubesc
Stefanel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu