DOAR VEȘNICA AMINTIRE…

Un suflet blând plecat-a dintre noi,

Privim cu nostalgie-n amintire,
Rămas-am mai săraci, mai triști, mai goi,,
Da-n inimă purtăm a sa iubire.

Nimic nu poate șterge chipul cald

Și ochii ce zâmbeau a bunătate,
Nici timpul chiar cu al uitării fald
Nu-i va umbri trăirea-n plinătate.

Uneori despărțirea vine mult, mult prea devreme…

 

SINGURATATE...

Se-apropie-acea zi ce încă doare,
Ce a născut în viața mea furtună
De când noi NU mai suntem împreună
TU ai adus INGHET în Primavara...

Și nu știam c-avea să îmi rămână
Doar AMINTIREA TA-ultima"floare",
Palidă, nedorită consolare
Pentru-acest timp ce nu ne mai adună

Mi-ai mai lasat o inimă ce plânge
De când ai așternut numai tăcere,
"Plecând"chiar dacă poate fără vrere,
Spre-un CER unde eu nu te pot ajunge...

Iar faptul că NU EȘTI !e, dintre toate,
Tragica mea pe veci SINGURATATE...

                                         Adina Barbus

 

 

Au trecut dureros de repede doi ani de când Ștefănel a plecat dintre noi în lumea îngerilor. Timpul trece însă nu va reuși să vindece rana din sufletele noastre.

Doi ani grei, de suferință și durere, de lacrimi și suspine, doi ani în care te-am simțit mereu aproape de inimile noastre. Am simțit atât de aproape suflețelul tău blând și plăpând care-a răspândit doar dragoste și lumină.

Cuvintele sunt prea puține  să poată exprima durererea și dorul din sufletul meu pentru tine.  Nici nu înțelegem DE CE? Nici măcar nu ne mai întrebăm...ducem cu noi dureri mari, iar în suflet purtăm amintirile și clipele frumoase petrecute împreună și rugăciunile noastre pentru tine,  pentru cei dragi care-au plecat de lângă noi.

Da, amintirile, căci amintirile ne împânzesc gândurile și ne vor însoți mereu, atunci când durerea va fi prea greu de suportat…Amintirile nu pot fi uitate pentru că de fapt sunt bucăți de suflet ce te-nsoțesc mereu.

Sub lumina caldă a lumânărilor și cu ofrandele în mâini ne-am adunat la căpătâiul tău să te pomenim. Mi-e tare dor și doare!!!

Acum Doamne te rugăm să ai grijă de îngerașul nostru mic,care acum a devenit doar o dragă și scumpă amintire.

 

Simţi sufletele cu durere plin

Ce îţi trimit mesaje pe un nor?

Privirile ce-aleargă după tine,

Frânturi de gânduri ridicate-n zbor...

Trăim acum o cifră  nemiloasă

Ce ni te-a smuls de-aici de lângă noi,

Ţi-a pregătit în ceruri altă casă

Şi ne-ai lăsat plângând,în suflet goi.

Tu ai luptat să îţi lungeşti popasul

Să îţi petreci un timp mai lung cu noi,

Dar când din ceruri ţi-ai auzit ceasul

Te-ai ridicat în zâmbete de ploi.

Azi ne veghezi prin razele de soare,

Ne dai prin vânt cel mai duios alint,

Ne aminteşti că dragostea nu moare

Vii şi morţii împreună sunt.

                     Autor:Marilena Perijoc