duminică, 1 iunie 2014

CRÂMPEIE DE GÂNDURI, VISE SPULBERATE


Prieten drag,
În lumea asta suntem atât de trecători,
Asemeni florilor albastre,
Iar ele...se vestejesc și mor.

 
De ce ești trist?
Poate chiar mâine,
Nu-ți voi mai apărea în prag,
Nimic din noi nu va rămâne,
Și vei uita,
Că ți-am fost drag...



E o zi tristă ca toate celelalte zile pe care le-ai lăsat în urma ta.
E o zi care trebuia să fie altfel... Azi trebuia să zâmbim, să ne jucăm, să visăm și să trăim toate poveștile amânate de peste an...
O zi de sărbătoare, să petreci alături de Alexandra, să primiți daruri și să dăruiți zâmbete și multă veselie.Însă nu a fost să fie așa...
Căci ai plecat….grăbit, mult prea grăbit și ai ales o altă viață, numai a ta – viața din RAI.Și porțile Raiului s-au deschis, iar îngerii te-au primit printre ei.
Însă știm că acolo sus, tu, îngeraș drag, ești bine, alături de alți îngerași și ai viață bună, o viață eternă.

O viață-ntreagă te vom purta în gânduri, iar tu ai o eternitate să veghezi asupra celor dragi ție,să-i ocrotești.
Se spune că DUMNEZEU îi cheamă la EL pe cei pe care-i iubește...iar  pe tine, înger drag,  te-a iubit mult…




Un bun prieten am avut
Dar cam subit eu l-am pierdut...
Dimineața a plecat
Într-un drum îndepărtat
Pe un drum de veșnicie
De-acolo nimeni nu vine.
A rămas doar amintire
În lista de pomenire?
Oare-a trăit în fericire!?
Și-acum stau îngândurat...
De ce oare a plecat,
Și nimic nu a luat?


Ne e dor și doare…lacrimi multe, amare, multă durere, multă tristețe și un dor greu în urmă…
Ai lăsat în urmă multă durere dar și multe amintiri pe care cei dragi  le vor păstra veșnic în sufletele lor, acum pline de lacrimi. Un munte de durere ce stă pe umeri gata să strivească…un munte de durere pe care doar timpul îl va eroda.
Cei dragi te strigă iară și iară, mereu - printre gânduri, mereu - printre drumuri.
Cuvintele nu au înțeles, întrebări fără răspuns, pași grei și obosiți, iar ceasurile până mâine – nesfârșite, monotone, un drum îndepărtat.
Ne plângem suferința, ne trăim durerea și așteptăm întoarcerea din durere, mângâierea vieții prin ochii altui îngeraș.



Tu îngeraș scump ai făcut un lucru extraordinar! Ai reușit să aduci împreună oameni care nu se cunoșteau între ei și chiar oameni care nu au avut șansa să te cunoască nici pe tine, ai reușit să îi unești, să îi deschizi, să îi determini și să scoți ce-au avut mai bun din ei. Și e foarte clar. Doar un înger poate să facă așa ceva.
O rază de soare ai fost pe pământ și ești o stea strălucitoare în ceruri…trimite zâmbetul tău drag din Ceruri....prin nori, prin soare , cu lumină pe Pământ.
Pui mic de OM, înger blând, vesel și plin de viață – vei rămâne veșnic în sufletele noastre.
Însă va trebui să ne înveți cum să schimbăm durerea despărțirii în bucuria amintirii...


 
...și să veghezi deasupra noastră îndeplinindu-ți menirea pt care te-ai născut…aceea de ÎNGER, aceea pe care n-am vrut s-o acceptăm din dorința disperată de a reține îngerașul lânga noi.
Abia acum știm …avem un îngeraș printre noi…și l-am vrea din nou…și poate că peste o vreme…când timpul va alina sufletele noastre…poate atunci vom putea să acceptăm și să realizăm că Ștefănel nu ne-a părăsit niciodată…Ștefănel e îngerașul nostru blând și vesel!


ILUZII
Se scurg visele printre degete,
Ce au fost clădite cu atâta dorință,
Toate au fost suflate de cugete,
Care au spulberat orice credință,
Să fii cutreierat de atâtea dorințe,
Și vise construite se spulberă pe amintiri,
Și se adună la tot ce a fost un strat de speranțe,
Oare să mă scufund în lacrimi și dezamăgiri?
 
Și visele noastre împărtășite-n dorință,
De a fi împreună la bine, la greu,
Să nu le trădezi cu atâta umilință,
Păstrează-le-n amintire  mereu.
 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu