Când ai plecat de lângă noi
Şi cerul a-nceput să plângă
Şi totul s-a întunecat
Şi ploi de lacrimi au căzut
Din clipa-n care te-am pierdut.
Acum venim îndureraţi,
La umbra crucii tale,
Cu lacrimi îţi udăm mormântul
Cu flori şi cu petale.
Vom fi mereu nemângâiaţi
Căci tu ne-ai fost rază de soare
Venim cu sufletul zdrobit,
Căci prea curând ne-ai părăsit.
Suflet drag,
suflet frumos, te-ai stins puțin câte puțin sub privirile noastre
neputincioase, hotărând să ne călăuzeşti paşii din Ceruri.
Te-am iubit și
te-am pierdut, azi nu mai ești unde erai…ai rămas însă pentru totdeauna în
inimile noastre.
Aceeași tristețe
ne învăluie sufletele, același dor nemărginit ne macină și aceeași dorință
arzătoare o simțim – dorința de a da timpul înapoi, de a schimba totul, de a te
avea înapoi lângă noi.Dar nimic nu se mai poate schimba, tu ești îngeraș…
Astăzi am încercat să ne stăpânim
lacrimile și ne-am adunat la căpătâiul
tău în rugăciune, cu multă lumină, cu flori, cu baloane colorate și multe
jucării. Mulți copii au venit să-și ia rămas bun de la suflețelul tău.
Azi porțile Raiului au fost deschise.
Azi e mare sărbătoare, acolo sus – în cer,acolo e lumea în care ai găsit
liniștea, bunătatea și viața veșnică fără pic de suferință...acolo sus, cu mii și
mii de îngeri.
Adâncă e durerea,
Şi lacrimi curg mereu.
Te vom păstra în suflet,
Te vom iubi mereu!
Îţi vom păstra vie amintirea şi-l vom
ruga pe bunul Dumnezeu să-ţi dea odihnă veşnică în Împărăţia sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu