UN SUFLET DRAG

Afară plouă…o ploaie rece și densă și neagră, iar ploaia nu contenește…Așteaptă, așteaptă ca picăturile reci să-mi pătrundă în suflet și …să se transforme în lacrimi calde.

Însă nu…lacrimi negre curg în sufletul meu gol.
În sufletul meu plouă...sufletul meu plânge de dorul tău - un dor imens, profund,nesfârșit.Sunt lacrimi ce ard. Iar lacrimile devin emoții calde care nu fac altceva decât să dăinuiască iubirea dincolo de moarte.
Am plâns și ieri, am plâns și azi și acum plâng și-aștept contopirea lacrimilor mele cu cele de înger și poate așa durerea mea din suflet va fi mai mică. Picăturile de ploaie sunt lacrimile îngerilor care plâng pentru noi, alături de noi.

În viață nimic nu e întâmplător. Destinul e destin, iar speranță întotdeauna moare ultima...așa a fost și la noi...am sperat și ne-am luptat până în ultima clipă. În clepsidra vieții tale prea puțin nisip a fost.

Viața și moartea merg împreună. Viața e un miracol, iar moartea încununarea ei.Dumnezeu să te odihneacă-n pace suflet drag!

Un suflet drag e-acel

Ce-n suflet îţi presară

Albe flori de lăcrămioare.

E-acel ce-n taina nopţii

Te poartă pe aripa rugăciunii,

Pe aripa visului din Veşnicie...

Un suflet drag simte dureri şi bucurii,

şi le închide în el tăcut

ca într-o carte...

Un suflet drag te îndeamnă

Să iubeşti şi să ierţi,

Să spui adevărul fără frică,

Să mustri iubind şi plângând,

Şi să pui umărul sub cruce...

Un suflet drag te umple de vis,

De cântecul de dor,

Şi de rugăciunea pocăinţei...

Un suflet drag te atinge cu lumină,

Îţi ia uneori inima de mână

Purtându-te prin primăveri pline de mir.

Un suflet drag e un dar.

E şi mugure şi floare,

E stropul de rouă-n care-ncape un soare,

E şi cântec şi murmur de izvoare,

E dorul ce tace, şi-i dorul ce doare,

E singurul ce-aduce alinare,

Fiindcă sufletul drag

Vine de pe-al Cerului meleag,

Şi de aceea mi-e drag...

Autor Mariana Doina Leonte